Clisura Dunării a devenit în ultimii ani una dintre destinațiile turistice preferate de turiști din toată țara, dar și din străinătate. Zona s-a dezvoltat de la sine datorită peisajelor spectaculoase, dar și prin inițiative private, căci aici s-au construit în ultimii ani zeci de pensiuni care oferă cazare, masă, dar și servicii de agrement nautic.
Pentru a se vorbi însă despre o destinație turistică de top, mai sunt însă mulți pași de urmat, căci, zona este deficitară atunci când vorbim despre infrastructură rutieră, dar și despre o infrastructură turistică integrată, proiecte menite ca împreună să ofere un produs turistic unitar, iar principalele probleme cu care se confruntă turismul în zonă sunt lipsa unei viziuni pe termen lung, precum și lipsa unor pachete turistice care să ţină turiştii mai mult de 2-3 zile pe Clisura Dunării.
Spre exemplu, lipsa unei rețele de curent electric în zonă face ca pe timpul nopții, cea mai spectaculoasă atracție din Clisura Dunării, Chipul lui Decebal săpat în stâncă, să fie invizibilă pentru tour operatorii de croaziere care ajung în defileul Dunării pe timpul nopții. Acest aspect a ajuns din nou în atenția factorilor de răspundere. Recent, problema a fost discutată la fața locului de reprezentanții Consiliului Județean Mehedinți și conducerea Direcției de Drumuri și Poduri Timișoara, care are în administrare drumul național care traversează Clisura Dunării și pare să se fi ajuns la o înțelegere:
”Am convenit ca D.R.D.P. Timișoara să asigure finanțarea pentru iluminatul podului, iar noi, Consiliul Județean Mehedinți, să contribuim cu fondurile necesare iluminatului artizanal pentru Chipul lui Decebal” a declarat Aladin Georgescu, președintele Consiliului Județean Mehedinți.
Pe de altă parte, CNAIR a alocat fondurile necesare în vederea asfaltării unui tronson de 5 kilometri de drum județean care pornește din centrul comunei Eșelnița și merge până în apropierea localității Dubova.
Dincolo de toate aspecte, pentru a se putea vorbi despre un turism civilizat în zonă, mai sunt multe lucruri de făcut. Multe dintre ele, elementare. În primul rând trebuie rezolvată problema toaletelor publice, căci, acestea lipsesc cu desăvârșire. Ar mai fi și problema depozitării deșeurilor, dar trebuie găsită și o soluție pe termen lung și pentru ca navele de croazieră să ancoreze aici, în condițiile în care, pe timpul verii sunt zeci de nave care pornesc din Germania și ajung până în Deltă, la Tulcea. Doar că, în zona Cazanelor nu opresc decât în localitățile de pe malul sârbesc, prea puține în România și asta deoarece de când intră Dunărea în țară și până la Orșova autoritățile nu au amenajat niciun port turistic. Sârbii în schimb, au impus prin lege ca malurile Dunării să nu fie afectate de construcții, fiind vorba de suprafețe virgine, cu regim protejat.
Clisura Dunării face parte din arealul Parcului Natural Porțile de Fier, iar administraţia parcului promovează un turism diversificat. Specialiștii parcului recomandă turiştilor ajunşi în zonă să viziteze Peştera Veterani din Dubova, traseele de vizitare din arealul parcului care includ 15 trasee omologate, satul Şviniţa, mai ales în perioada Festivalului Smochinilor – sfârşitul lunii august, începutul lunii septembrie, morile de apă din Sicheviţa, satele ceheşti – 7 în Banat, 4 în arealul Parcului Natural Porţile de Fier, Ostrovul Moldova Veche, Peştera Gaura cu Muscă, Rezervaţia Naturală Valea Mare, Grota Haiducilor şi cascadele de pe Valea Mare. Pe lângă obiectivele turistice, vizitatorii se mai pot bucura de plimbări cu barca, plimbări pe traseele turistice, birdwatching, participare la festivaluri şi evenimente tradiţionale locale şi observarea speciilor din fauna sălbatică.
Dunarea la Cazane oferă peisaje care merită sa fie puse în valoare cât mai frumos, mai corect și mai organizat. Are toate atuurile să devină o bijuterie în turismul european, pentru că are peisaje de o sălbăticie amețitoare, cu care puține țări se mai pot mândri.
Voica Briceag
3,268 total views, 1 views today
