Viaţa în străinătate – Calvarul unei mame

Exodul românilor din ultimii ani nu reprezintă o noutate nici pentru cei rămaşi acasă, nici pentru cei plecaţi în străinătate în căutarea unei vieţi mai bune. Tragediile şi dramele născute în urma acestui exod, ne sunt cunoscute nouă, oamenilor de rând şi par să rămână doar ştiri de trei minute în ochii şi urechile autorităţilor. De aceea, descoperamehedinti.ro vă prezintă poveştile oamenilor simpli, poveşti mai mult sau mai puţin de succes, poveştile celor care au ales drumul străinătăţii în speranţa unui trai mai bun, fără să ştie că viaţa lor se va schimba pentru întotdeauna. Diaspora nu înseamnă români cu salarii mai mari, care vin acasă o dată sau de două ori pe an, Diaspora înseamna România!

romani in italia, diaspora, descopera, stiri mehedinti, stiri severin

Începem şirul poveştilor cu istoria tristă a unei mame, plecată la muncă în străinătate pentru a le oferi o viaţă mai bună copiilor ei. S. nu avusese o viaţă uşoară sau un trai sigur aşa că atunci când şi-a pierdut slujba a simţit că viaţa ei se năruie. Ratele neplătite se adunau, băiatul cel mare plecase la liceu, iar cel mic, Matei, era considerat un talent în fotbal aşa că îşi dorea să joace la clubul judeţean. S. simţea că neputinţa ei creşte o dată cu nevoile celor doi băieţi aşa că a ales drumul Italiei fără să clipească. Nu ieşise niciodată din ţară, nu ştia italiană dar ştia că va trebui să se descurce cu orice preţ pentru a-şi ajuta copiii.descopera mehedinti severin fotbalAjutată de o prietenă de la care s-a şi împrumutat de bani pentru a pleca, S. s-a angajat ca îngrijitoare la o bătrână. Da, toţi ştim despre româncele din Italia care spală la fund moşi şi babe. Câţi dintre noi ştim cum trăiesc ele ca îngrijitoare interne? S. nu avea voie să facă baie decât o dată pe săptămână (pentru a nu consuma prea multă apă), nu avea voie să folosească aragazul decât pentru a-i găti bătrânei, nu se punea problema să gătească o mâncare tradiţională chiar dacă îşi cumpăra ea ingredientele!  Se bucura de gustul unei eugenii mâncate în parc în după-amiezile libere, dar cel mai tare se bucura să îşi audă copiii la telefon, să le audă bucuria darurilor trimise. Câteva luni mai târziu, S. şi-a găsit de lucru la o fabrică, a închiriat două camere şi şi-a adus soţul şi copiii în Italia. Totul părea să se contureze în mai bine, ea şi soţul ei aveau o slujbă, fiul cel mare mergea la liceu iar cel mic făcea parte dintr-un club de fotbal din Cesena unde era privit ca un fotbalist cu talent înnăscut si cu un viitor măreţ.

Totul a fost bine până în decembrie 2009, când S, soţul şi fiul cel mic, Matei, au hotărât să îşi petreacă sărbătorile de iarnă în România. Matei mai avea puţin şi împlinea 14 ani, devenit nu doar un adolescent ci şi mândria clubului TorreSavio unde activa ca fotbalist. Doar că Dumnezeu avea alte planuri cu ei. Maşina lor se afla pe autostrada Bologna – Padova când din cauza gheţii de pe carosabil, tatăl lui Matei, aflat la volan, a pierdut controlul maşinii iar aceasta s-a lovit de un camion şi apoi a ricoşat într-un parapet. Doar autorităţile italiene îşi mai amintesc ce a urmat. S. îşi aminteşte numai patul de spital şi medicii care parcă o întrebau cum se simte nu pentru a-i afla starea medicală, ci pentru a-i da o veste cruntă…

Cu decenţa unei femei crescute la ţară, cu durerea unei mame care în faţa morţii se simte mai neputincioasă ca niciodată, cu o putere de care nu se ştia în stare, S. nu a acceptat că nu mai poate fi făcut absolut nimic… Aşa că a decis să facă ea  însăşi ceva…  dacă viaţa fiului ei nu mai putea fi salvată ea a ales să salveze viaţa fiilor altcuiva, donându-i organele… Dacă inima ei de mamă nu mai putea fi consolată cu nimic, S. a găsit puterea să aline sufletele altor mame… Dacă această tragedie abătută asupra ei avea să fie o palmă din partea destinului, atunci S. a întors decentă şi celălalt obraz…

2,116 total views, 6 views today


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.