„Natura este singura carte în care fiecare filă păstrează câte un adevăr”! Află aici detalii despre Parcul Natural Porțile de Fier

„Natura este singura carte în care fiecare filă păstrează câte un adevăr” -Johann Wolfgang von Goethe! Este mottoul Parcului Natural Porțile de Fier, arie naturală protejată, hotar al județului Mehedinți. Unul dintre cele mai spectaculoase locuri din România, aria naturală protejată atrage an de an turiști români și străini, aventurieri amatori de drumeții montane, dar și pe cei care caută să se desfețe în tihnă la pescuit ori într-o croazieră pe Dunăre, iubitori de natura și cultură, pasionați de geologie, biologie, istorie ori arhitectură. 

”Turistule, în urma ta lasă doar urmele pașilor! ”Este un alt motto pe care reprezentanții Parcului Natural Porțile de Fier l-au ridicat la rang de lege căci grija față de natură, de floră și faună este unul dintre obiectivele principale ale specialiștilor parcului.

Parcul Natural Porţile de Fier este o arie protejată înfiinţată prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III a – Zone Protejate, ca un teritoriu în care remarcabila frumuseţe a peisajelor şi diversitatea biologică pot fi valorificate în condiţiile păstrării nealterate a tradiţiilor, iar îmbunătăţirea calităţii vieţii comunităţilor să fie rezultatul unor activităţi economice ale locuitorilor, desfăşurate în armonie cu natura.

Teritoriul Parcului Natural Porţile de Fier se suprapune parţial peste teritoriul administrativ a două judeţe: Caraş-Severin şi Mehedinţi şi totodată peste teritoriul a 17 unităţi teritorial-administrative.

Elementele de interes din microregiunea Clisurii Dunării sunt:

  1. Valori peisagistice rezultate din îmbinarea elementelor cadrului natural şi a existenţei omului încă din paleolitic şi epipaleolitic în zona Porţile de Fier.
  2. Valori naturale, respectiv:

-varietatea trăsăturilor geologice şi geomorfologice impuse de diversitatea petrografică şi a proceselor geomorfologice;

-existenţa celui mai mare defileu din Europa şi din cursul Dunării;

-prezenţa unor situri paleontologice unice prin compoziţia şi diversitatea lor;

-numărul mare de plante superioare, din care un număr mare de endemisme, plante rare la nivel naţional, dar şi numeroase specii de interes comunitar;

-numărul ridicat de specii de animale, numeroase de importanţă naţională şi comunitară;

-prezenţa unor zone umede care se constituie în habitate importante pentru specii de păsări protejate la nivel mondial;

-suprafaţa apreciabilă ocupată de spaţii forestiere, unele adăpostind specii cu valoare deosebită din punct de vedere ştiinţific;

-diversitatea ridicată a habitatelor, în acest spaţiu fiind identificate peste 100 de habitate, din care 26 sunt unice pentru România, din care multe sunt de interes comunitar şi prioritare.

  1. Valori culturale şi antropice, respectiv:

-urme ale aşezărilor din perioada paleolitică, mezolitică şi neolitică;

-mărturii care atestă istoricul locuirii: cetăţi, mănăstiri, biserici, construcţii cu caracteristici arhitecturale deosebite: case, mori de apă, amenajări în piatră, etc.;

-existenţa unei diversităţi etnice ridicate cu tradiţii şi obiceiuri variate (români, sârbi, cehi, şvabi, ţigani,maghiari), fără conflicte interetnice;

-prezenţa celei mai mari amenajări hidrotehnice din România şi bazinul Dunării.

  1. Valori ştiinţifice, respectiv:

– speciile de plante şi animale de importanţă naţională şi comunitară;

– habitatele de importanţă naţională şi comunitară;

– valori geologice şi geomorfologice deosebite;

– valori culturale şi antropice;

– staţiuni de cercetare existente în acest spaţiu.

  1. Valori educaţionale, respectiv:

– obiectivele naturale şi culturale din Parcul Natural Porţile de Fier;

– Centre de Informare Documentare şi punctul de informare.

  1. Alte valori ale zonei :

Densitatea scăzută a populaţiei, precum şi gradul ridicat de naturalitate, precum şi gradul de protecţie şi conservare asigurat prin declararea unor rezervaţii, determină creşterea importanţei microregiunii pentru activităţile de recreere.

Potenţialul turistic al zonei este extrem de ridicat, obiectivele turistice fiind reprezentate de peisajele deosebite (punctele de belvedere de pe Ciucarul Mare, tâlve, neck-ul vulcanic Trescovăţ), de relieful exocarstic (prezent pe Ciucarul Mic şi Ciucarul Mare ca şi pe platoul carstic de la Sf. Elena), relieful endocarstic (peşterile: Ponicova, Gaura cu Muscă, Gaura Haiducească, Zamoniţa, etc.), ca şi de obiectivele cultural-istorice:

Mânăstirea Vodiţa, construită între anii 1370-1372, este cel mai vechi aşezământ monahal din Ţara Românească, având ca intemeietor pe călugarul Nicodim. Distrusă de turci în 1524, mânăstirea a fost refăcută în 1680 prin grija marelui ban al Craiovei, Cornea Brăiloiu. Ruinele vechii biserici se văd şi în prezent, în apropierea lor fiind construită în 1995 o biserica de lemn şi un complex monahal.

Planul treflat al bisericii de la Vodiţa a constituit modelul preferat al arhitecturii bisericii din Ţara Românească.

-Mânăstirea Sfânta Ana, situată pe Dealul Moşului este ctitorie a cunoscutului ziarist interbelic, Pamfil Şeicaru, cavaler al Ordinului “Mihai Viteazu”.

Construită între anii 1936-1939 a fost sfinţită în decembrie 1990.Aici se afla şi Muzeul Memorial Pamfil Şeicaru.

-Mânăstirea Mraconia, situată la Gura Golfului Mraconia, pe şoseauna DN 57 Orşova-Moldova Nouă. Ruinele vechii mânăstiri se află la cca 300 m amonte pe râul Mraconia, fiind construită în secolul al XIV-lea, şi distrusă în mai multe rânduri.

Ultima refacere a avut loc în anii 1930-1936, dar a trebuit să fie demolată ca urmare a formării lacului de acumulare (1970). La cote minime ale lacului, se pot vedea ruinele acesteia.

Construcţia actualei mânăstiri are la baza un fost punct de dirijare a navigatiei fluviale şi a început în 1994.

-Catedrala Romano-Catolică situată în zona centrală a oraşului Orşova, unică în România prin stilul său arhitectonic, având formă de cruce din orice punct ar fi privită. Friza de tablouri ce se regăseşte aici, reprezentând “ Drumul Golgotei”, a fost pictată de Gabriel Popa în stil modern.

-Biserica Sf. Niculae cel Sărac, realizată la începutul secolului al XIX-lea, cu o compoziţie de mare simplitate în care se resimt influenţe dorice, baroce şi neoclasice.

-Chipul lui Decebal, este un basorelief  sculptat într-o coloană monolitică naturală de calcar, reprezentând chipul regelui dac Decebal, situat la gura golfului Mraconia. Este cea mai mare lucrare de acest gen din România ( înalţime 40 m, laţime 25 m ), construită între anii 1994 – 2004.

-Cetatea Tri Kule a fost ridicată în secolul al XV-lea pentru a opri expansiunea otomană spre vest, ruinele observându-se şi în prezent în apropierea localităţii Sviniţa.  În prezent , fortificaţia este parţial inundată de apele lacului de acumulare.

-Cetatea Ladislau, menţionată încă din secolul al XIV-lea, avea rolul strategic de a controla traficul fluvial pe Dunare.Cetatea pereche de pe malul sârbesc, Cetatea Golubac, este mult mai bine conservată.

-Peştera Gaura Ghindiei II, se deschide în abruptul din strâmtura Coronini-Alibeg, rezervaţie arheologică unde au fost descoperite urme de arta rupestră ce aparţin paleoliticului şi neoliticului, dar şi urme din perioada de locuire protodacică şi dacică;

-Peştera Veterani, este cunoscută din timpuri străvechi, fiind consacrată de daci drept sanctuar al zeului Zamolxis.

-Cetatea şi aşezarea dacică din satul Divici, situată în punctul “Grad”, reprezintă o mărturie a locuirii dacice a acestui spaţiu, situl fiind considerat de importanţă naţională, fiind recunoscut ca element de patrimoniu national.

Sunt cunoscute pentru obiectele de artă populară localităţile Gârnic şi Sicheviţa,  între acestea fiind funcţionale morile de apă cu roată orizontală sau “cu ciutură” de pe văile Cameniţa, Elişeva şi Povalina.

Remarcabile pentru acest spaţiu sunt: Muzeul etnografic Eşelniţa, Muzeul etnografic şi arheologic Gornea, muzeul Hidrocentralei Porţile de Fier I şi Muzeul Regiunii Porţilor de Fier din municipiul Drobeta Turnu Severin.

Manifestările etnofolclorice şi culturale locale reprezintă forme de atracţie a turiştilor, dar şi de creare a unei identităţi culturale a spaţiului Parcului Natural Porţile de Fier.

            În majoritatea localităţilor din Parcul Natural Porţile de Fier se desfăşoară anual manifestări tradiţionale legate de diferite evenimente religioase sau laice:

-Balul Mărţişorului (Iloviţa, 28 februarie)

-Balul Turcilor (Belobreşca, Sviniţa, 27 februarie, Sicheviţa, 2 martie)

-Balul Izmenelor (Iloviţa, 28 februarie)

-Fii Satului (Iloviţa, ultima duminică din luna iulie)

-Festivalul Smochinelor (Sviniţa)

-Festivalul Satelor Dunărene (Sviniţa, 1-2 mai)

-Festivalul Sportului (Sviniţa, 1-2 mai)

-Festivalul Muzical al Minorităţilor (Sviniţa, august)

-Ziua Culturii Liubcovene, Cocea Angelkovici

-Ziua Şcolii din Liubcova (Liubcova, septembrie)

-Festivalul minorităţilor (Bigăr)

-Concurs de teatru de păpuşi pentru copii (Belobreşca);

-Nedeile, care au date diferite de organizare pentru fiecare comunitate şi sunt legate de hramul bisericii etc..

Printre activităţile turistice ce pot fi desfaşurate în Parcul Natural Porţile de Fier pot fi menţionate:

-turism montan (trasee turistice marcate: există un numar de 15 trasee

-croaziere pe Dunăre (plecare din Orşova);

-turism ştiinţific (pentru habitatele şi speciile de plante şi animale protejate);

-turism speologic şi geologic (în zonele calcaroase din Parc: Cazanele Dunării, Coronini-  Moldova Nouă- Gârnic, Sirinia);

-birdwaching ( în zonele umede din partea de vest a Parcului);

-pescuit sportiv (pe Dunăre – somn, crap, şalău, cegă, etc, iar pe râurile interioare  – păstrăv, mreană, clean etc.);

-festivităţi şi sărbatori tradiţionale (Nedei, sărbători ale minorităţilor,festivaluri cultural-artistice);

-bucătăria tradiţională (specialităţi din peşte, carne de capra, produse lactate, legume, dulciuri);

-turism nautic internaţional (croaziere pe diferite sectoare ale Dunării);

-sporturi nautice pe Dunăre (canotaj, caiac-canoe, ski-jet);

-ciclism de tură şi mountain-bike;

-vizitarea obiectivelor culturale (arheologice, religioase);

-vizitarea muzeelor şi colecţiilor (muzee şi colecţii etnografice şi religioase);

-vizitarea morilor de apă de pe văile Elişeva, Povalina, Cameniţa;

-vizitarea localităţilor populate de etniile sârba şi cehă (există trasee turistice ce vizitează aceste localităţi );

P2 Turism

2.1. Infrastructura de vizitare 

Infrastructura de vizitare la nivelul Parcului Natural Porțile de Fier este constituită din 16 trasee pedestre de vizitare, din care 15 cu certificat de omologare eliberat din anul 2011 de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, respectiv: Alion, Balta Nera – Ostrov Moldova Veche, Cioaca Cremenească – Rudina, Ciucaru Mare, Ciucaru Mare – Ponicova, Ciucaru Mic, Crucea lui Sfântul Petru, Dubova – Ciucaru Mic, Liubotina –Cioaca Cremenească, Racovăț – Boldovin, Svinița – Trikule, Țarovăț, Trescovăț, Valea Morilor de Apă – Camenița și Vodița – Dealul Duhovnei, acestea totalizând un parcurs de 158,3 km.

De asemenea, au fost identificate mai multe ciclotrasee, din care 3 sunt promovate in materialele realizate de APNP.

În cursul anului 2018, începând cu luna martie și continuând până în luna octombrie inclusiv, agenții de teren responsabili de zonă au procedat periodic (lunar) la verificarea și igienizarea traseelor din arealul de activitate, realizându-se următoarele acțiuni:

         -s-au realizat un număr de 30 acțiuni de igienizare a traselor de vizitare, efectuându-se 2 acțiuni pentru fiecare traseu, cu un parcurs total de 350 km;

         -prin actiunile de igienizare derulate s-a constatat ca nu este necesara curatirea de vegetație a traseelor turistice;

Din mai până în octombrie a fost continuată activitatea de informare a vizitatorilor la peștera Veterani, de asemenea au fost realizate acțiuni de însoțirea a turiștilor pe trasee turistice, iar în cadrul unui contract de parteneriat cu una din pensiunile din arealul parcului au fost realizate mai multe acțiuni de informare a turiștilor, cu referire la obiectivele turistice specifice Clisurii.

            Au fost realizate reparații la infrastructura de vizitare (scări de acces, pontoane, puncte de informare), iar la inceputul anului au fost realizate panouri indicatoare ale traseelor turistice. In cursul anului au fost inlocuite panouri de informare si orientare de pe traseele turistice, panouri de semnalizare din zonele de protectie integrala, panouri de informare la cele 2 intrari de pe uscat in Pestera Ponicova, 6 panouri de informare pe insula Ostrovul Moldova Veche.

         Centrul de Vizitare al Parcului Natural Porțile de Fier a fost deschis în fiecare zi.

         2.2. Servicii, facilităţi de vizitare şi promovarea turismului

         Serviciile de vizitare din anul 2018 s-au concretizat în activități specifice avându-se în vedere infrastructura de vizitare existentă în administrarea unității noastre, respectiv ghidarea turiștilor pe cele 15 trasee de vizitare precum și la obiective fixe cu potențial de vizitare ridicat precum: Peștera Veterani, Peștera Gaura cu Muscă, Peștera Ponicova, Ostrovul Moldova Veche. Ghidarea turiștilor s-a efectuat de asemenea și de la centrul de informare-documentare din com. Dubova, jud. Mehedinți și în cele 4 puncte de informare din arealul parcului.

            În scopul promovării turismului s-au desfășurat activități de informare-documentare atât a comunităților locale cu privire la toate obiectivele de vizitare din arealul parcului dar și a vizitatorilor sezonieri, fie prin distribuirea de pliante informativ-descriptive, fie prin sesiuni periodice (lunare sau trimestriale) desfășurate în mijlocul comunităților locale sau la sediul unităților de cazare private din arealul parcului, pe perioada de sezon de vizitare, respectiv lunile mai-octombrie.

         2.3. Managementul vizitatorilor

 

         Încă din anul 2011 RNP Romsilva-Administrația Parcului Natural Porțile de Fier RA a elaborat un Plan de Management al Vizitatorilor, document analizat și aprobat de către Consiliul Științific.

         Planul de management al vizitatorilor din Parcul Natural Porţile de Fier este un concept de vizitare ce stabileşte obiectivele şi acţiunile necesare pentru asigurarea condiţiilor optime de vizitare, specifice arealului Parcului Natural Porţile de Fier, în concordanţă cu Planul de Management şi Strategia de Turism ale acestuia, elaborate de către administraţie şi aprobate în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

         Planul de Management al Vizitatorilor este instrumentul care odată transpus în acţiuni practice va putea îndruma tipul potrivit de vizitatori în zonele potrivite, oferind cele mai bune oportunităţi pentru satisfacerea experienţei în natură a fiecarui tip de vizitator, producând un impact minim negativ asupra naturii şi comunităţilor locale şi totodată creând cele mai bune şanse pentru dezvoltarea durabilă de afaceri la scară mică, de către membrii comunităţilor locale.

       Pentru anul 2018 printre celelalte activități specifice administrării ariei protejate, s-au desfășurat și activități de implementare a prevederilor documentului mai sus amintit, respectiv: monitorizarea pe perioade și pe obiective a  fluxului de vizitatori, sondarea periodică a opiniei acestora privind infrastructura de vizitare de la nivelul administrației parcului precum și propuneri de îmbunătățire a condițiilor de vizitare. La nivelul administrației parcului există o bază de date,  privind monitorizarea vizitatorilor pe obiective de vizitare și perioade, identificându-se un număr total de cca. 45.200 vizitatori.

            P3 Conştientizare, conservare tradiţii şi comunităţi locale

3.1.Tradiţii şi comunităţi

În majoritatea localităţilor din Parcul Natural Porţile de Fier se desfăşoară anual manifestări tradiţionale legate de diferite evenimente religioase sau laice:

-Balul Mărţişorului (Iloviţa, 28 februarie)

-Balul Turcilor (Belobreşca, Sviniţa, 27 februarie, Sicheviţa, 2 martie)

-Balul Izmenelor (Iloviţa, 28 februarie)

-Fii Satului (Iloviţa, ultima duminică din luna iulie)

-Festivalul Smochinelor (Sviniţa,  august)

-Festivalul Satelor Dunărene (Sviniţa, 1-2 mai)

-Festivalul Sportului (Sviniţa, 1-2 mai)

-Festivalul Muzical al Minorităţilor (Sviniţa,  august)

-Ziua Şcolii din Liubcova (Liubcova, septembrie)

-Festivalul minorităţilor (Bigăr)

-Concurs de teatru de păpuşi pentru copii (Belobreşca);

         -Nedeile, care au date diferite de organizare pentru fiecare comunitate şi sunt legate de hramul bisericii etc..

Salariații administrației parcului, atât agenții de teren cât și personalul din centrala administrației, participă anual la toate aceste evenimente

            3.2.Conştientizare şi comunicare

Încă din anul 2011 administrația parcului a elaborat o Strategie de Comunicare a RNP Romsilva-Administrația Parcului Natural Porțile de Fier RA, document analizat și aprobat de către Consiliul Științific. Acest document, după o descriere și o analiză a particularităților comunităților locale și vizitatorilor din arealul Parcului Natural Porțile de Fier, precum și a tendințelor de evoluție pe viitor, stabilește un program de activități necesare a se efectua pentru atingerea obiectivelor propuse precum și publicul țintă, canalele de comunicare, instrumentele de comunicare și publicitate dar și monitorizarea eficienței acestora.

În anul 2018 au fost încheiate un număr 29 de parteneriate si protocoale, din care: un număr total de 11 convenţii de colaborare  cu unitățile școlare care îşi desfăşoară activitatea pe raza parcului, din  ; 11 convenţie de colaborare între administraţia parcului şi unitățile administrative teritoriale ale autorităţilor locale (Ilovița, Orșova, Eșelnița, Dubova, Svinița, Berzasca, Sichevița, Gârnic, Coronini, Moldova Nouă, Pojejena; 2 convenții de colaborare cu DS Mehedinți respectiv DS Caraș-Severin;2 convenții cu ONG-uri; 3 conventii cu alte instituții

Activitatea de conștientizare și comunicare  în anul 2018 s-a concretizat astfel:

            -Cu ocazia evenimentelor ecologice din calendarul ecologic, respectiv: 2 februarie-Ziua mondială a zonelor umede-Ramsar, 15 martie-15 aprilie Luna pădurii, 22 Martie Ziua mondială a apei, 1 Aprilie Ziua Păsărilor, 6-7 aprilie Zilele Parcului Natural Porțile de Fier, 22 aprilie Ziua Pământului, 10 Mai Ziua păsărilor și arborilor, 24 mai Ziua europeană a parcurilor, 5 iunie Ziua mediului, etc, au fost realizate un număr total de 80 acțiuni  in cele 11 unitati de invatamint din Ilovița, Orșova, Eșelnița, Dubova, Svinița, Berzasca, Sichevița, Gârnic, Coronini, Moldova Nouă, Pojejena .

-Cu ocazia Zilele PNPF ediția a-10-a au fost realizate 11acțiuni acțiuni de conștientizare, la școliile de pe raza parcului (Ilovița,Orșova, Eșelnița,Dubova, Svinița, Berzasca, Sichevița, Gârnic, Coronini, Moldova Nouă, Pojejena) la care au participat 200 de copii  -11 Activitati de constientizare cu grupul Prietenii Naturii, ocazie cu care s-au distribuit: revista  parcului( aprox 600 buc), caiete(200 buc),pixuri personalizate(200buc), tricouri personalizate(200 buc) și diplome( buc).

-5 activități de conștientizare și prezentare a Parcului Natural Natural Porțile de Fier la Centrul de Informare din Dubova pentru studenții de la  Universitatea București -Facultatea de Geografie și Facultatea Babes Bolyai  la Stațiunea Geografică Orșova și deplasarea în Rezervația Naturală Cazanele Mari pentru vizitarea acesteia.

 -În perioada mai-septembrie,s-au realizat activități de informare a vizitatorilor la punctele de informare de la Mraconia, Orșova, Baziaș,Moldova Nouă și Centru de Informare Dubova, conform cu programul de activitate distribuit agenților de teren care au efectuat serviciu la punctele de informare.

 -Realizate un numar 5 interviuri în vederea promovării și constientizarii Parcului Natural Portile de Fier, zona Cazanele Mari cu media tv si radio : TVR, ANTENA,radio Resita și DIGI TV cu diverse ocazii :  Zilele Parcului Natural Porțile ,a infloririi lalei de Cazane, turismul in aria naturală, vizitarea Pesterii Veteranii, etc.

-Participarea angajaților Administrației Parcului la urmatoarele evenimente și simpozioane :

– Ziua Europeana a Parcurilor organizată la Bucuresti

– „Promovam Oltenia„ la Universitatea Craiova

– simpozionul organizat de catre Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunarii in cadrul proiectului DANUBEparksCONNECTED

– Ziua Europeana a Parcurilor 2018, Centrul de Vizitare PN Calimani din Saru Dornei-Suceava.

–  „Promovarea Clisurii Dunarii” in localitatea Berzasca

– la inaugurare a placii Szechenyi in Cazanele Mari

– Actiune de plantare puieti de diferite specii impreuna cu reprezentanti ai primariei Orsova,OS Orsova si grupul Prietenii Naturii de la sc Pamfil Seicaru din Orsova.

– Conferinta -Conference “Communication and Awareness Raising of Protected Area’s Role in Preserving Natural Heritage Assets” la Hateg

-seminarul ”Managementul ariilor protejate si asigurarea conectivitatii”, organizat de PROPARK, loc. Soimus-Deva

-”Ziua Internationala a Rangerilor.”. Cursuri de initiere in geologie. Activitati de improspatare a cunostiintelor profesionale

-Conferinta organizata de Asociatia ProMehedinti in cadrul proiectului 7 Minuni

În perioada mai – septembrie 2018 au fost desfășurate 49 actiuni de ecologizare ce au vizat  ecologizarea  celor 15 trasee turistice, 4 poteci tematice, a zonelor de protecție integrală din arealul parcului precum și  acțiuni de ecologizarea al malului Dunării în zona uat Berzasca.

-În urma aderarii din anul 2015 a Parcului Natural Porțile de Fier în cadrul asociatiei DanubeParks s-a continuat și în anul 2018 ca și membru in asociație, astfel delegatii administratiei parcului au participat la întâlnirea generală a memmbrilor Asociației unde s-au prezentat prin materiale informative, elementele specifice ariei naturale protejate precum rolul și implicarea în conservarea biodiversității de-alungul Dunării.

         3.3.Educaţie ecologică

Acțiunile de educație ecologică din anul 2018 au avut ca public țintă atât comunitățile locale cât și vizitatorii care au tranzitat arealul parcului sau și-au petrecut o anumită perioadă în acest areal.Acțiunile au constat în sesiuni de informare privind: patrimoniul natural al Parcului Natural Porțile de Fier, modul în care depozitarea necontrolată sau aruncarea întâmplătoare a deșeurilor de orice fel aduc prejudicii  nu numai habitatelor și speciilor protejate, dar și peisajului, regulile ce trebuie respectate pentru evitarea unor asemenea evenimente neplăcute și nedorite precum și prevederile legale privind măsurile coercitive ce se aplică de către personalul administrației parcului și organele abilitate ale statului în cazul identificării unor asemenea fapte.

         Pentru comunitățile locale acțiunile au vizat elevii din unitățile școlare sau copii de la grădinițe, desfășurându-se un număr de 80 asemenea acțiuni în cele 11 unități școlare din arealul parcului, iar cu grupul Prietenii Naturii în cele 11 unitați de învățământ s-au realizat  activitati, cu teme despre biodiversitatea ariei naturale protejate.

            Pentru vizitatori acțiunile au vizat:

-vizitatorii identificați sau însoțiți pe traseele de vizitare, desfășurându-se cca.36 acțiuni;

         -vizitatorii prezenți la punctele de vizitare fixe:Peștera Ponicova, Peștera Veterani, Peștera Gaura cu Muscă, acțiuni permanente pe perioada sezonului de vizitare ( lunile mai-septembrie).

 

Voica Briceag

1,031 total views, 6 views today


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.