”Zilele Palatului Culturii Teodor Costescu”-pe 24 noiembrie se împlinesc 94 de ani de existență a mărețului obiectiv cultural

Sunt zile festive pentru cel mai important edificiu de cultură din Drobeta Turnu Severin. Pe 24 noiembrie se împlinesc 94 de ani de existență a Palatului Culturii Teodor Costescu. Lăsat moștenire orașului de renumitul om de cultură, clădirea reprezintă și astăzi reperul vieții culturale a orașului și județului. De-a lungul existenței sale, clădirea a fost gazdă bună pentru toți cei care au avut un cuvânt de spus în ceea ce privește orice tip de manifestare artistică.

Se împlinesc pe 24 noiembrie 2018, 94 de ani de când Severinul a primit moștenire clădirea reper din punct de vedere cultural pentru întreaga comunitate a județului. Este vorba despre mărețul palat al culturii situat în centrul orașului. Construit de Teodor Costescu cu trudă îndelungată și multe sacrificii personale, clădirea este și astăzi cel mai important edificiu de cultură al județului. La ceas aniversar, reprezentanții primăriei Drobeta Turnu Severin și cei ai Palatului Culturii Teodor Costescu, organizează o serie de evenimente menite să marcheze ”Zilele Palatului Culturii Teodor Costescu”:

”Începem la 10:30 cu o slujbă de pomenire a celor doi giganți ai culturii mehedințene-Teodor Costescu și I.G. Bibicescu, urmează apoi la 12:00 un simpozion, iar la ora 13:30 avem gala premiilor Teodor Costescu unde îi vom premia pe cei care ne-au fost alături în demersurile pe care le-am întreprins. Seara se va încheia cu un spectacol care va începe la ora 18:00 – Nostalgii pe portativ, un eveniment la care intrarea este liberă” a precizat Marius Screciu, primarul municipiului Drobeta Turnu Severin. Lăsată moștenire urbei, clădirea palatului culturii Teodor Costescu a fost tratată cu maximă responsabilitate de reprezentanții administrației publice locale. În anul 2016 s-au finalizat ample lucrări de modernizare a clădirii, și tot la inițiativa celor responsabili, se organizează anul acesta cea de-a doua ediție a Zilelor Palatului Culturii Teodor Costescu, cu evenimente deschise publicului, la care intrarea este liberă:

”Îi mulțumesc domnului primar, Marius Screciu pentru grija, atenția și responsabilitatea cu care privește Palatul Culturii Teodor Costescu care în această perioadă celebrează 94 de ani de existență. Spectacolul care va avea loc la ora 18:00 are intrarea liberă și îi invităm pe toți cei care iubesc muzica de bună calitate să asculte pe Alina Moți Drăghia și Dorina Vasilashko alături de formația Lăutarii Meheidnțiului într-un spectacol inedit, așa cum nu i-am mai căzut până acum”  a recizat pentru descoperamehedinti.ro Sorin Vidan, managerul Platului Culturii Teodor Costescu. Edificiul, inaugurat în 1924, n-avea însă terminată sala mare de spectacole. Cum nu mai primea sprijin de nicăieri, Costescu a apelat la ultima soluţie salvatoare: şi-a scos la mezat propria avere pentru interesul obştesc. Acoperişul teatrului era ciuruit din vremea războiului, iar tabla plumbuită nu se găsea. Costescu n-a stat pe gânduri: şi-a decopertat dependinţele, care aveau acoperişul dintr-o astfel de tablă, şi a oferit tabla gratuit teatrului. Văzând că existenţa tinerei instituţii de cultură naţională este periclitată deoarece veniturile nu puteau asigura nici măcar dobânzile la suma datorată, binefăcătorul a mai făcut un sacrificiu, vânzându-şi o parte din pământul său de la Vânjuleţ.

Bătrân şi bolnav, el vedea cum frumosul său vis nu putea fi împlinit. Spre a termina, în sfârşit, şi sala de spectacole cu o capacitate de 700 de locuri, cu loji şi balcoane, cu o uriaşă scenă rotativă, unică în ţară, a luat o dureroasă hotărâre: vânzarea casei personale din oraşul dunărean, pentru a putea plăti lucrările. Teodor Costescu şi-a vândut casa la un preţ redus şi a locuit în clădirea teatrului, umilit şi uitat de către contemporani. Apoi a ajuns într-un sanatoriu bucureştean, unde şi-a şi dat obştescul sfârşit, pe 25 martie 1939.  Palatul Cultural „Teodor Costescu” şi-a început activitatea în teatru în anul 1924 – anul inaugurării sale, oferind în acelaşi timp oraşului o altă înfăţişare, mult mai atractivă. Planurile arhitecturale au fost opera arhitectului Grigore Cerchez care a reuşit să proiecteze înăuntrul său mai multe săli cu destinaţia de bibliotecă, un cinematograf, un restaurant, o sală de teatru şi una de festivităţi. În interiorul clădirii a revenit în această toamnă și Biblioteca „I.G.Bibicescu”.

Voica Briceag

1,017 total views, 4 views today


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.